Intr-o vara calduroasa, nu spun care, m-am hotarat. Ca sa imi regenerez podoaba capilara, ca sa fac o schimbare radicala ma voi tunde scurt de sa mi se vada ceafa si alta nu.
Asa ca am pasit cu inima cat un purice intr-un elegant salon de cosmetica, coafura, manichiura, pedichiura si rasfat din Bucuresti. Parul meu bogat si matasos era proaspat spalat si dat cu balsam, ca sa ii usurez munca celei ce avea sa-mi faca felul (adica sa ma tunda extrem de scurt si de frumos).
Cum m-a vazut, aceasta mare artista a aruncat din varful buzelor spre asistenta sa: „pregateste-o te rog: spalat, masca”. Pesemne ca aceasta era cutuma. Dar eu, mai rebela si mai econoama, am spus: „m-am spalat acum o ora, inca am parul un pic umed”. Bine, atunci pune-i o masca, sigur are nevoie.
Si asa s-a trezit subsemnata pe un scaun, cu „babetica” in jurul gatului si masca in par. O masca¦ funerara, imi spuneam eu, stiind ca varfurile proaspat reparate de masca miraculoasa vor fi retezate in scurt timp si in adancime.
Ca sa rezum povestea, ce m-a deranjat:
1. Stilista nu m-a intrebat ce as dori inainte sa imi recomande o masca pe care am dat 20 de RON. Daca m-ar fi intrebat si ar fi aflat ca ma tund extrem de scurt, isi dadea seama ca nu mai aveam nevoie de nicio masca.
2. Cand am spus ca sunt proaspat spalata pe cap, stilista m-a masurat din priviri, usor dezamagita probabil ca nu voi mai da inca vreo 30 de RON si pe spalat.
