Pe kingpellet.ro găsiți cărbuni de grătar pentru agapele dvs. de weekend pe care le faceți împreună cu familia și prietenii.
Ce este mangalul?
Cărbunele de lemn (mangalul) se obține din carbonizarea lemnului în atmosferă controlată, printr-un procedeu denumit piroliză (adică o ardere în absența unei cantități mari de oxigen, element ce în mod tradițional întreține arderea). Printr-un astfel de procedeu inedit, în care lemnul care este supus la anumite temperaturi înalte, se elimină apa, dar și orice fel de substanță vegetală cu proprietăți volatile. În cele din urmă nu va mai rămâne decât un tip de cărbune vegetal microporos, extrem de uscat, care va include doar câteva tipuri de minerale.
Cărbunele de grătar (mangalul de bocșă) nu este simplu de obținut, deoarece activitatea se realizează manual, de către oameni care au învățat meșteșugul din bătrâni.
Sunt locuri în România (din păcate tot mai puține), dar și în alte țări din vecinătate, unde se mai realizează încă acest proces: lemnul se așează în grămezi și se acoperă cu un strat de pământ și rumeguș. Prin ardere, o parte din această masă lemnoase se consumă, folosind aproape tot oxigenul disponibil, iar ulterior jarul rezultat transformă și întreaga masă lemnoasă în cărbune vegetal.
Temperatura la care se face această alchimizare a lemnului în cărbune este de peste 600 de grade Celsius.
După cum știți, există chiar și o localitate denumită Bocșa, iar explicația pentru care poartă acest nume acum este la îndemâna oricui.
În vechime oamenii nu erau neapărat amatori de grătare ca mijloc de distracție, precum contemporanii noștri. Ei utilizau cărbunele de lemn deoarece cu ajutorul lui puteau ca să prelucreze minereul de fier pentru ca să obțină fonta și chiar oțelul.
O bocșă este o stivă de lemne de esențe tari (fag, paltin, frasin, ulm ș.a.m.d.) care sunt așezare cu atenție sub forma unor raze. O astfel de ridicătură de trunchiuri de copaci poate avea chiar și 6 – 8 metri înălțime.
Deși poate ni s-ar părea normal ca lemnele să fie îngropate, până la nivelul solului, iar apoi să fie aprinse, efortul ar fi fost mult prea mare neexistând mijloace automate de excavare, de aceea s-a ales această variantă mai apropiată, de forma unor căpițe de fân.
După ce structura lemnoasă a fost ridicată se acoperă cu rumeguș și pământ într-un strat suficient de gros (de până la jumătate de metru) pentru ca să nu prindă aer din exterior după ce lemnul este aprins.
Trebuie menționat că o bocșă nu are nimic de-a face cu un vraf de trunchiuri de copac îngrămădite haotic, ci este o adevărată construcție de lemn care are o cameră de ardere la care se ajunge printr-un tunel special.
Mai mult decât atât, nici învelișul realizat din pământ și rumeguș nu se face la întâmplare. Există niște găuri (răsuflători) ce pot fi închise ori deschise de către lucrători, pentru ca înteți sau liniști arderea ce se produce în interiorul stivei lemnoase.
Precum vă imaginați, cu cât arderea se produce într-un timp mai îndelungat și calitatea mangalului este mai bună. Iată de ce, în raport și de cantitatea de lemn existentă în structura respectivă, nu e de mirare că uneori procesul se finalizează chiar și după o lună de la aprinderea focului.
Interesant este că pe măsură ce lemnul din interior se consumă, prin tunelul practicat în bocșă se introduc treptat alte și alte lemne (trunchiuri de copac).
Deoarece canalul este realizat în plan vertical procedeul este unul cu mare grad de periculozitate și nu de puține ori de-a lungul vremii s-au produs accidente de muncă din pricina surpărilor structurilor de bocșă.
Proprietățile mangalului de bocșă
– are o o porozitate de circa 80%;
– conținutul de carbon se apropie de 90%;
– procentajul de cenușă nu trece de 3%;
– are o rezistență mecanică foarte scăzută;
– cantitatea de sulf conținută tinde spre zero.
Iată lucruri pe care probabil nu le știați despre cum se produce cărbunele de grătar și probabil că nu o să vă mai pară deloc scump în momentul în care îl veți cumpăra pentru ieșirea la iarbă verde din weekend-ul viitor.
